Temperamentul NERVOS
Temperamentul dumneavoastră este considerat “copilul teribil” al
caracterologiei. Temperamentului nervos i s-au consacrat volume întregi
de cercetări şi analize profunde din care am selectat cele mai
importante observaţii.
Temperamentul nervos nu trebuie asociat cu un om scos din sărite, decât
în anumite ocazii. Este adevărat că stăpânirea de sine este mai curând o
mare dorinţă pe care o aveţi, decât o virtute cu care “aţi fi dăruit de
la natură”.
Principala dumneavoastră problemă este dispoziţia, prea se schimbă
uşor, cu şi fără motiv. Prea vă strică “în târg”, la examene, în
societate, intenţiile cu care aţi pornit iniţial “de acasă”. Poate că
sunteţi emotiv, impresionat de prea multe lucru uneori mimica, vocea,
mişcările pe care le faceţi “nu vă ascultă” ca pe alţii, impenetrabilii
pe care îi invidiaţi.
Este sigur că sunteţi “afectiv”, în sensul că aveţi o trăire
sufletească foarte vie, contradictorie şi care vă influenţează puternic
acţiunile. Pentru că discutăm despre acţiuni trebuie să observăm că
emotivitatea şi nevoia dumneavoastră permanentă de emoţii este în
serioasă contradicţie cu activitatea dumneavoastră, discontinuă şi nu
întotdeauna eficientă. Aţi dori să faceţi multe lucruri şi începeţi
multe dar, prea des însă, acţiunile dumneavoastră rămân în fază de
intenţie.
Tot ceea ce vă putem recomanda în această privinţă este să faceţi cât
mai puţine compromisuri, să nu fiţi comod şi să vă alegeţi o muncă, fie
ea şi dificilă, dar care să vă placă într-adevăr şi care în acelaşi timp
să vă oblige la ordine şi autoorganizare. Dacă vă veţi iubi
profesiunea, nimic nu vă poate împiedeca să aveţi rezultate excelente.
Mai avem o sugestie: temperamentul nervos suferă de o permanentă lipsă
de energie în contradicţie cu sensibilitatea şi imaginaţia sa bogată şi
de aceea este bine să o economisiţi.
O trăsătură importantă pe care o aveţi este nerăbdarea, “viaţa aici şi
acum”. Nici un temperament nu este mai legat de prezent ca şi
dumneavoastră. Pe de o parte este o mare calitate: sunteţi un adevărat
seismograf al schimbărilor, al problemelor spontane, gata să reacţionaţi
prompt, să vă adaptaţi la ele şi să-i ajutaţi şi pe alţii să le
observe. Reversul promptitudinii este frecventa contradicţie, pe care
cei din jur v-o reproşează des, între ce spuneţi ieri şi ce faceţi
astăzi şi, poate, lipsa de obiectivitate cu care susţineţi şi
argumentaţi vreun punct de vedere care vă convine pe moment.
În legătură cu modul de a comunica, specialiştii consideră că
“nervosul” are mai mult ca oricine tendinţa, uneori agasantă, de a
critica de dragul criticii ţi contradicţiei, să vorbească mai mult
despre lucruri sau despre alţii şi mai puţin despre el însuşi.
Temperamentul SENTIMENTAL
Să începem cu o precizare: împărţirea antică a lui Hippocrate,
cuprinzând temperamentele: coleric, sangvinic, melancolic şi flegmatic
are tendinţa să vă repartizeze în categoria melancolicilor. După o
apreciere superficială un om sentimental este considerat adesea
melancolic.
Nimic nu este mai greşit decât să considerăm sentimentalul un
temperament slab. Bănuim că nici dumneavoastră nu aţi accepta această
tipologie şi v-aţi considera undeva la mijloc, între celelalte
temperamente.
În realitate aveţi o trăsătură care nu este deloc slabă – emotivitatea.
Oricare dintre “temperamentele emotive” are o viaţă interioară de o
bogăţie care respinge epitetul slab. S-a ajuns la concluzia că
sentimentalii prezintă un număr aproape infinit de varietăţi care nu se
lasă reduse prea uşor la un singur tip.
Temperamentul dumneavoastră este “frate” cu tipul nervos, de care îl
aproprie şi carenţa de energie. Citind descrierea “nervosului” aţi găsit
probabil multe lucruri care vi se potrivesc. În ciuda acestor puncte
comune, cele două firi sunt adesea în contradicţie: dacă “nervosul”
rămâne un veşnic adolescent iritabil, “sentimentalul” este mai curând un
permanent copil fragil şi sensibil. Dacă nervosul are uneori tendinţa
să fie egoist, sentimentalul este mai curând egocentric, în sensul că
pentru dumneavoastră tot ce se petrece în jur apare ca o problemă
personală.
Ceea ce vă deosebeşte cel mai mult de nervos (şi vă aproprie de
pasionat şi flegmatic) este desfăşurarea în timp a vieţii sufleteşti.
Trăiţi mai curând în trecut şi în viitor decât în prezent. Vi se poate
reproşa că nu ştiţi să uitaţi. Sensibil şi tentat spre autoanaliză,
chiar dacă nu vă place, din teamă sau din rezervă, să vă destăinuiţi
altora, vă supuneţi unei continue autoaprecieri, din păcate adesea
subiective.
Vă cunoaşteţi mai bine slăbiciunile decât forţele. Pentru dumneavoastră
principala problemă este voinţa, depăşirea acelei nesiguranţe, a
neîncrederii în sine, care vă este proprie. Există o mare contradicţie
între idealurile pure şi perfecte pe care le aveţi şi acest sentiment de
neputinţă (de altfel nerealist). Mulţi sentimentali manifestă o
resemnare anticipată, având o adevărată fascinaţie a eşecului, subtil
exprimată în zicala populară: “mai bine un sfârşit cu spaimă, decât o
spaimă fără sfârşit.
Pentru că am început prin a descrie temperamentul dumneavoastră, aşa
cum se manifestă în special în adolescenţă, trebuie să mai notăm
subiectivitatea dumneavoastră analitică – atenţia excesivă pe care o
aveţi pentru amănunte – astfel încât adesea “din cauza copacilor nu
vedeţi pădurea”, timiditatea şi nehotărârea paralizantă pe care o
simţiţi atunci când trebuie să acţionaţi.
Despre sentimentali se spune că, spre deosebire de nervoşi, care încep
mereu şi nu termină niciodată, ei se pregătesc mereu şi nu încep
niciodată.
O interesantă trăsătură a temperamentului dumneavoastră este reacţia la
situaţiile grave. Paradoxal, în timp ce micile neplăceri şi piedici vă
tulbură profund, atunci când obstacolul sau pericolul devine clar şi nu
mai poate fi amplificat prin imaginaţie, reacţionaţi cu mult echilibru
şi curaj. Menţionăm acest lucru deoarece faptele eroice ale
sentimentalilor I-au uimit de multe ori pe cei din jur şi au fost chiar
relatate de scriitori.
Temperamentul COLERIC
Asemenea
pasionaţilor, flegmaticilor şi sangvinicilor, şi temperamentul
dumneavoastră este considerat puternic. Vă caracterizează în esenţă trei
trăsături: o emotivitate puternică, multă energie şi o mare legătură cu
prezentul.
La coleric dialectica interioară este mai puţin utilă. El este tentat
atunci când nu reuşeşte ceva să schimbe mai curând obiectele sau
situaţiile din jurul său, decât pe el însuşi. O altă trăsătură peste
care psihologii vă recomandă insistent să treceţi este cea sintetizată
într-o expresie caracteristică pentru dumneavoastră: “sunt aşa cum sunt
şi trebuie să mă luaţi ca atare”, trăsătură excelent exprimată în
celebrul “dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreau” al lui Alexandru
Lăpuşneanu.
Desigur, nu este nimic rău în faptul că, foarte natural, aveţi
iniţiativa şi conduceţi grupul în care vă aflaţi. Necazurile apar atunci
când datorită firii dumneavoastră prea aprinse, impulsive, prea puţin
controlate, mai ales în adolescenţă, vi se întâmplă să faceţi gafe sau
să întreceţi măsura.
Temperamentul dumneavoastră are o mare calitate: căldura, uşurinţa cu
care vorbiţi cu oamenii, reconfortante chiar şi pentru temperamentele
mai reci (flegmaticii, nonşalanţii, melancolicii).
Altfel, o trăsătură importantă a temperamentului coleric este valoarea
mare acordată acţiunii. Psihologia şi literatura de specialitate au
descris de multe ori destine tumultoase ale unor colerici ca
Beaumarchais sau Hemingway, care au avut tendinţa să trăiască mai multe
existenţe, să cunoască tot, să realizeze tot.
Alţi colerici, deşi excelent dotaţi, au realizat foarte puţin, fiindcă
n-au reuşit să se restrângă doar la câteva domenii. “Strunit” prin
educaţie şi integrare în colectiv, temperamentul dumneavoastră se
îndulceşte şi devine mai stabil şi mai înţelept.
Temperamentul PASIONAT
Temperamentul pasionat a fost supranumit temperamentul celor trei
forţe: afectivitatea puternică, activitatea intensă şi tenacitatea.
Dacă nu se poate vorbi despre superioritatea prin definiţie a unui
temperament, se poate spune despre cel pasionat că este cel mai intens.
Ceea ce iese în evidenţă la dumneavoastră este intensitatea dramatică şi
concentrarea trăirilor. Spre deosebire însă de temperamentul coleric,
pasionaţii intuiesc că nu pot ajunge departe decât stabilindu-şi o
direcţie unică, mergând în profunzime. De aceea se spune că pasionatul
preferă absolutul totalităţii.
Pentru că am început descrierea cu superlative şi pentru că nu dorim să
vă măgulim gratuit amorul propriu, vă precizăm că pasionat nu înseamnă
cu tot dinadinsul “genial”. Prea de multe ori unii pasionaţi nu se
realizează, sau nu creează nimic, pentru că nu îşi îndreaptă forţele
spre direcţii sociale utile.
Este un temperament echilibrat. Echilibrul dumneavoastră este însă
scump plătit, fiind, după cum vă daţi şi singur seama, rezultatul unui
efort de “strunire a tensiunilor” pe care vi le produc emotivitatea
intensă şi dorinţa de a realiza cât mai mult. Din cauza acestor presiuni
interioare, diferenţele de comportare, de personalitate între
reprezentanţii temperamentului dumneavoastră sunt foarte accentuate.
Caracterologii francezi consideră că pasionaţii se manifestă de la
singurătatea cea mai abstractă şi nedreaptă până la un adevărat model de
echilibru şi sociabilitate în funcţie de gradul lor de interiorizare.
În orice caz, ceea ce sunteţi la maturitate, găsirea unei vocaţii,
depinde în cea mai mare măsură de ceea ce psihologii numesc “dialectica
personală”, modul în care vă construiţi conştient şi voluntar o
personalitate faţă de care aveţi toată răspunderea. Este motivul pentru
care autoaprecierea acelor “lucruri pe care nu le cunoaştem despre noi
înşine, sau dacă le bănuim ne este frică să le afirmăm cu certitudine”,
constituie o adevărată datorie a temperamentului dumneavoastră.
Ca şi pentru sentimentali, trecutul, copilăria, amintirile au o mare
importanţă pentru dumneavoastră. Puterea de muncă şi dorinţa de
activitate vă orientează însă mai mult spre viitor, pentru că trăiţi mai
mult pentru viitor. Napoleon spunea: “am trăit totdeauna cu un avans de
doi ani”.
Cei mai activi reprezentanţi ai temperamentului pasionat au o obsesie a
folosirii timpului care curge prea repede, supraîncărcându-şi zilele,
scurtându-şi nopţile, renunţând la tot în favoarea muncii care îi
pasionează. Pasteur remarca: “un singur lucru poate fi interesant –
munca”.
O trăsătură negativă spre care este posibil să tindeţi e duritatea,
neglijenţa faţă de oamenii cu care veniţi în contact. Uneori vi se
reproşează individualismul, izolarea de cei din jur sau, dimpotrivă,
tendinţa de a-i domina, de a spune “eu” în loc de “noi”. Adevărul este
că oricât de multă energie, fermitate şi independenţă aţi avea, în afara
colectivului nu puteţi realiza nimic viabil.
O ultimă remarcă despre dragoste. Caracterologii vă avertizează asupra
tendinţei de a reacţiona după cum urmează: “îi dăruiesc celui iubit
(celei iubite), toată viaţa mea”, ceea ce se poate traduce şi în: “îl
(o) oblig să trăiască numai viaţa mea, nu şi pe a sa proprie, pe care eu
oricum nu o înţeleg”. Pasionaţii vor să facă fiinţei iubite tot binele
sau, dacă nu se poate aşa, tot răul de care sunt în stare.
Poate că principala primejdie a temperamentului dumneavoastră, atât de
dotat, este excesul, fie în muncă, fie în familie, în relaţiile din
societate, cu oamenii de care aveţi mare nevoie, iar principala cale
spre succes este modestia, deschiderea spre lume şi spre oameni.
Temperamentul SANGVINIC
Temperamentul
dumneavoastră a fost mult timp considerat, şi nu întâmplător,
prototipul omului normal. Nonemotiv, capabil de o activitate susţinută,
reacţionând prompt la realităţile înconjurătoare şi, în general,
echilibrat, nu vă remarcaţi de obicei ca având deosebite probleme
psihologice. Aceasta explică şi interesul mai redus al temperamentului
dumneavoastră pentru investigaţii de tipul acestui test.
Psihologii sunt de obicei de acord că principala dumneavoastră calitate
este bunul simţ, care vă face să vă bucuraţi de viaţă şi să nu aveţi
dificultăţi în relaţiile cu oamenii pe care ştiţi să-i luaţi aşa cum
sunt, punând foarte rar la inimă micile conflicte pe care, de altfel,
aveţi priceperea să le transformaţi în jocuri.
Aparţinând unui tip care ştie să se exteriorizeze fără să se aprindă şi
să-şi piardă controlul, sociabil şi plin de respect faţă de normele, vă
remarcaţi în sens pozitiv, dar şi negativ prin abilitatea de a manevra
oamenii şi lucrurile în propriul interes. Caracterologii remarcă
tendinţa tipului dumneavoastră de a pune la punct o “tehnică a reuşitei”
bazată pe experienţă, sau reţete de care ştiţi să nu vă îndepărtaţi,
obţinând maximum de confort material şi moral.
Ar fi totuşi o eroare să transformăm normalitatea într-o vină şi
dorinţa justificată a oricui de a trăi mereu mai bine şi fără conflicte
în oportunism. Reţinând aceste precizări, putem aminti în continuare
dintre observaţiile referitoare la temperamentul sangvinic, aptitudinea
de a păstra din viaţă ceea ce este plăcut, amical, util şi de a neglija
pur şi simplu lucrurile neplăcute, dar evitabile. “Fugi de rele,
cruţă-ţi mâhnirile, nu duce ştirile rele şi nu le primi”, spune Gracian
într-o viziune tipic sangvinică.
Trăind activ, muncind eficient, fără grabă, cu optimism şi prudenţă,
deschis spre orice experienţă utilă şi agreabilă, rezistent şi
echilibrat, sangvinicul a fost considerat de unii psihologici un
temperament ideal. Ca orice temperament şi acesta are însă dezavantajele
sale, cum ar fi adaptabilitatea rapidă, bună pentru activităţi
creatoare poate să nu mai fie valoroasă în relaţiile cu oamenii şi
îndeosebi în ordinea morală.
Modul în care stabiliţi relaţiile cu oamenii este piatra de încercare a
posibilităţii şi voinţei dumneavoastră de a dezvolta şi perfecţiona o
personalitate multilaterală care să se identifice comunităţii umane.
Temperamentul FLEGMATIC
J. P.
Grieger îl numeşte impenetrabil din cauza foarte reţinutei exteriorizări
a vreunei emoţii. Realitatea este (aşa cum adesea emotivii nu sunt în
stare să înţeleagă) că permanenta stăpânire de sine, care vă
caracterizează, poate ascunde ca la oricare alt om o mare varietate de
trăiri şi imbolduri. Ceea ce contrariază în autocontrolul dumneavoastră
este originea sa gândită şi voită.
Autoreconstrucţia logică şi voluntară pe care v-o atribuie psihologia
maschează adesea o emotivitate destul de puternică. Mulţi flegmatici se
apropie de pasionaţi sau sunt pasionaţi care au reuşit să-şi impună un
puternic autocontrol. Datorită acestei obiectivităţi, temperamentul
dumneavoastră refuză să vă determine să vă angajaţi în vreo acţiune
înainte de a fi avut suficient timp să observe şi să aprecieze prudent
şi distant. De aici, o serie de ocazii în care “pierdeţi trenul” – la
figurat desigur, niciodată la propriu.
Pentru dumneavoastră totul se traduce în probleme care trebuie
cântărite şi rezolvate pe baza unor reguli şi legi generale. Din cauza
economiei de mijloace, păreţi adesea mai puţin activi, iar unii vă pot
considera chiar leneşi, ceea ce nu este cazul.
Temperamentul dumneavoastră se caracterizează şi prin timpuria aparenţă
adultă. Despre Antoine-Laurent de Lavoisier un biograf remarca: “la
douăzeci de ani era un bărbat în toată firea, n-a avut tinereţe”. În
copilărie este probabil că aţi fost liniştit şi serios, nici entuziast,
dar nici negativist, de obicei atent, ascultător, adaptabil la un
colectiv, dar puţin comunicativ. Este interesantă tendinţa pe care o
aveţi, de a vă elimina din comportare orice nu ar avea vreun scop sau
explicaţie.
Aproape puteţi fi recunoscut de oricine după formula preferată: “Este logic” sau “Nu este logic”.
Temperamentul AMORF
Slăbiciunea
temperamentului dumneavoastră se manifestă pregnant în situaţiile
critice. Altfel reprezentanţii acestui temperament nu se divulgă şi se
recomandă mai degrabă prin ceea ce au pregnant: mobilitate şi
echilibrare.
În condiţii de lucru neprimejdioase, nealarmante, cei cu temperamentul
amorf acţionează normal şi chiar dovedesc răbdare, spirit de analiză
detaliată, conştiinciozitate.
Revenind la temperamentul dumneavoastră, trebuie să-l diferenţiem de
cel melancolic prin plasticitatea sa mare şi prin legătura directă cu
realitatea imediată. De aici şi constatarea că viaţa dumneavoastră
depinde în cea mai mare măsură de mediul în care trăiţi, de educaţie,
şcoală, locul de muncă. Potrivit părerii lui Scheldon, sunteţi prin
excelenţă omul pe care îl defineşte şi îl determină meseria pe care o
are.
Reprezentanţii temperamentului amorf se pot remarca prin rezultatele
excelente atunci când îşi descoperă şi folosesc vreo aptitudine
specială. De altfel, mulţi actori aparţin acestui tip de temperament
datorită plasticităţii şi rezonanţei lor înnăscute.
Principala resursă prin care vă puteţi depăşi inhibiţiile este
inteligenţa. Problema este să puneţi în aplicare concluziile juste la
care ajungeţi. La temperamentul dumneavoastră trebuie precizat mai mult
ca oriunde, caracterul lui psihic. Mulţi cred că un temperament slab
înseamnă neapărat un fizic plăpând şi o apariţie palidă.
Nimic mai greşit. Această caracteristică a temperamentului
dumneavoastră se referă nu atât la resurse cât la economia de energie,
deoarece nu sunteţi lipsit de robusteţe, de forţă şi rezistenţă fizică,
capabil fiind de numeroase rezultate sportive. De altfel, mulţi amorfi
îşi aleg ocupaţia de profesor de sport, căci sunt asemănaţi cu un motor
care demarează lent şi are nevoie de mult carburant şi scântei
puternice.
Accentuăm: căutaţi aceste scântei la cei din jur. Căutaţi profesiuni în
care impulsul spre activitate să vină de la alţii, fie prin organizare
disciplinată, cum este armata, fie prin contactul cu un public permanent
şi variat care să vă ceară să acţionaţi, cum sunt actorii şi
profesorii.
Sociabil, conciliant (poate superficial), vă va fi uşor să vă adaptaţi.
Probabil că marea confruntare pe care trebuie să o aveţi pentru a
realiza ceva în viaţă va fi împotriva celui mai mare duşman pe care îl
aveţi – comoditatea.
Temperamentul MELANCOLIC
Nonemotiv,
inactiv, interiorizat şi având tendinţe să amâne totul, melancolicul se
hotărăşte greu să acţioneze. Ca şi temperamentul nonşalant,
temperamentul dumneavoastră a fost multă vreme neglijat şi greşit
înţeles de caracterologi.
Este de remarcat că temperamentul dumneavoastră este opus simetric
celui coleric. Lipsit de multe dintre calităţile acestuia, melancolicul
are în schimb altele. Trebuie să vă spunem că pentru temperamentul
dumneavoastră este mai mult ca oriunde adevărată constatarea că nu
există trăsături psihologice înnăscute bune sau rele prin sine, ci orice
trăsătură devine utilă, valoroasă sau dăunătoare în funcţie de educaţia
şi autoeducaţia responsabilă.
Să menţionăm câteva aspecte negative ale temperamentului dumneavoastră.
În primul rând tendinţa de a se strecura neobservat, de a se confunda
cu decorul. Apoi, caracterul ascuns, închis, care de multe ori este
cauza lipsei de înţelegere a celor din jur. Un al treilea dezavantaj pe
care mulţi psihologi îl consideră principal este înclinaţia spre o
reverie neconstructivă, care se rupe de realitate.
Totuşi aceste scăderi îşi găsesc antidotul în acelaşi mare catalizator
al valorii umane care este de fapt pentru toţi oamenii, indiferent de
orice clasificare temperamentală, inteligenţa, participarea socială şi
munca.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu