E o pasare calatoare.De cum se imprimavareaza umple padurile noastre de la sez ca si de al munte cu strigatul de toti cunoscut ;E credincios locului ales in care altui cuc sa se amestece , e neastamparat pentru ca e de o lacomie fara seaman mananca toata ziua si nu se satura.
Hrana lui cautata sun omizile.Primavara , dupa ce frunza de fag stralucesce in bataia soarelui e mai nestamparat de cand orcand caci e in fierbantalea dragostei.
Cucul nu-si face cuib si nu cloceste isi pune ouale in casa altor pasari.Cand ii vine a se oua se duce si se oua in cuibul cintiei sau al pitulicei daca n-a gasit cuibul potrivit se oua jos pe pamant i-a oul in plisc si-l pune unde trebuie.
Ceea ce e sigur e ca puiul de cuc lacom, nesatios,urat la inceput, nu se porta cu recunostinta fata de parinti lui adoptivi care-i cara mereu de mancare parca ii torna intrun sac fara fund. Ca sa se sature sa nu mai imparta mancare cu altii puiul de cuc se cazneste si arunca din cuib pe adevaratii copii ai casei.iar dupa ce a capatat aripi se duce in lumea lui.Cucul este singuratic isi duce viata umbland din creanga in creanga.E destul de frumos la infatisare .
E plumburiu pe cap spate si aripi , coada e ma inchisa cu pistrui albe ,e lata si rasfirata pe piept si pe burta e ca soiumul .Zboara iute batand des din aripi dar nu tine impotriva vantului , dusmani nu mai are caci e foarte prevazator
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu